CALITATILE SLUJITORULUI

Trăim în epoca răspândirii formulelor de tip „instant“ pentru toate lucrurile: mâncare, băutură, fotografii, etc. Creştinii cad pradă acestui tip de gândire ieftin şi încearcă să îl aplice şi în ceea ce priveşte maturitatea spirituală. Însă adevărul este cu totul altul: este nevoie de timp şi de efort pentru a deveni un om al lui Dumnezeu. Şi Timotei în Efes şi Tit în Creta s-au confruntat cu această dilemă: care sunt oamenii care se califică pentru a fi lideri? Pavel le spune că un lider trebuie să fie un anumit fel de om. Lista pe care el o propune nu nominalizează acele abilităţi, competenţe sau măiestrii care sunt azi evidenţiate în mai toate cursurile despre conducere. Nu există nici o referire la darurile spirituale. El enumeră 19 calităţi spirituale care sunt necesare unuia care doreşte să fie lider.

1.FĂRĂ PRIHANĂ (1 Tim.3:2)
Această calitate le rezumă pe toate celelalte care vor fi enumerate. O traducere mai exactă a termenului „prihană“: căruia nu i se poate reproşa nimic, care are o reputaţie bună.

2. BĂRBATUL UNEI SINGURE NEVESTE (1 Tim.3:2)
Un înţeles simplu al acestei condiţii ar fi un conducător spiritual care trebuie să aibă un raport de intimitate cu o singură femeie. Un înţeles mai profound al acestei condiţii ar fi Mat.5:27,28. Este o progresie: ispită, poftă, păcat. „Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu preacurveşti.”Dar Eu vă spun că ori şi cine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui.“
Este adevărat că toţi bărbaţii sunt ispitiţi, dar a savura în secret şi deliberat o relaţie nelegitimă în minte, este păcat în ochii lui Dumnezeu.

3. CUMPĂTAT (1 Tim.3:2)
Aceasta însemnă, în mod obişnuit, o persoană care este moderată în a-şi satisface apetitul, care nu se lasă stăpânită de apetitul său. În contextul nostru este vorba despre un om care are o perspectivă clară asupra vieţii şi o orientare spirituală corectă. Un om care rămâne stabil şi ferm; gândirea lui este clară indiferent de circumstanţe şi are o concepţie corectă despre caracterul temporar al vieţii. Un astfel de om este caracterizat prin credinţă, pentru că el se bazează pe promisiunile lui Dumnezeu, pe nădejde, pentru că este sigur de starea lui viitoare şi pe dragoste, pentru că aceasta nu va pieri niciodată.

4. ÎNŢELEPT (1 Tim.3:2; Tit 1:8)
Cuvântul grecesc sofron poate fi tradus : treaz, serios, cu bun simţ, cu minte şi judecată serioasă sau discret.
Cel mai bun comentariu contextual îl găsim în Romani 12:3: „Prin harul, care mi-a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi, să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine; ci să aibă simţiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credinţă pe care a împărţit-o Dumnezeu fiecăruia.“
Omul înţelept este umil. El are o părere echilibrată despre sine, nu este nici inhibat şi retras dar nici înfumurat şi arogant. El ştie că tot ce are vine de la Dumnezeu şi are o concepţie corectă despre harul lui Dumnezeu. El ştie că fără Hristos ar fi fost pierdut cu toate talentele şi realizările sale. Un astfel de om se lasă învăţat de harul lui Dumnezeu.

5. VREDNIC DE CINSTE (1 Tim.3:2)
Aceasta vine de la cuvântul grecesc kosmios care mai bine tradus ar suna: ordonat sau bine organizat. Aceasta ilustrează decenţa în modul în care se îmbracă cineva (1 Tim. 2:9,10). „Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu ruşine şi sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe, ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase.“
Viaţa unui om vrednic de cinste trebuie să fie în armonie (ordine) cu Cuvântul lui Dumnezeu. El este un om care trăieşte în aşa fel încât stilul lui de viaţă (îmbrăcăminte, vorbire, aspectul casei lui, biroul lui) împodobeşte învăţăturile Bibliei pe care şi le-a însuşit deja în trăirea sa zilnică.

6. PRIMITOR DE OASPEŢI (1 Tim.3:2; Tit 1:8)
Ospitalitatea nu este un concept nou şi nici nu este o trăsătură distinctivă a creştinismului. A fost şi în multe cazuri mai este o parte a culturii orientale. Dacă vorbim despre ospitalitatea creştină, ea devine un semn al maturităţii creştine şi creştinului i se cere în mod imperativ să fie ospitalier. Mai mult, ospitalitatea nu trebuie să fie o responsabilitate religioasă sau o datorie sacră ci un act al dragostei creştine.

7. ÎN STARE SĂ-I ÎNVEŢE PE ALŢII (1 Tim.3:2; Tit 1:9)
Expresia vine de la un singur cuvânt în limba greacă şi anume didaktikos care înseamnă învăţătură. A fi în stare să înveţe pe alţii trebuie să fie o calitate pe care fiecare bărbat şi femeie şi-o poate dezvolta şi trebuie să o facă pentru a deveni matur. În stare să-i înveţe înseamnă de fapt o calitate a vieţii. Contextul din 2 Tim.2:23-26, unde mai este folosit cuvântul, ne dă un înţeles mai larg şi de asemenea, mai profund. A fi în stare să înveţe pe alţii înseamnă să comunice cu alţii într-o manieră paşnică şi constructivă. „Fereşte-te de întrebările nebune şi nefolositoare, căci ştii că dau naştere la certuri“ (2 Tim.2:23).

8. NEÎNCĂPĂŢÂNAT (Tit 1:7)
Încăpăţânatul este persoana care insistă totdeuna ca lucrurile să fie cum vrea ea: acasă, la serviciu, în biserică. Încăpăţânatul nu renunţă la dorinţele lui, este egoist şi îşi construieşte lumea în jurul lui. Încăpăţânatul este un om egocentric. Singurul care are autoritate asupra lui însuşi, lacom şi vanitos (2 Petru 2:2,3,10).
Voinţa puternică nu este acelaşi lucru cu încăpăţânarea. Ea este o mare bogăţie, dar un credincios matur nu o foloseşte ca să îi zdrobească pe alţii.

9. NICI MÂNIOS (Tit 1:7)
În original iute la mânie. Un om matur al lui Dumnezeu nu este iute din fire. Nu-i „sare ţandăra“. Pe de altă parte, nu orice mânie este păcat: „Mâniaţi-vă şi nu păcătuiţi. Să n-apună soarele peste mânia voastră“ (Efes. 4:26). Dar, inevitabil ne vom confrunta cu întrebarea: Când este mânia un păcat? Iată câteva răspunsuri: Când se iscă prea repede, când este prelungită, când clocoteşte şi este înverşunată, când este nerealistă şi razbunatoare (Iac.1:20, „căci mânia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu“).
Desigur că există şi câteva cauze ale mâniei. Biblia spune în Prov.22:24,25: „Nu te împrieteni cu omul mânios, şi nu te însoţi cu omul iute la mânie, ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet.“ Egoismul este iarăşi o cauză a mâniei pentru că este un stil de viaţă care exclude pe altcineva. De asemenea şi lipsa încrederii în sine este o cauză a mâniei, pentru că în această stare apare sentimentul de ameninţare.

10. NICI VIOLENT (Tit 1:7)
„Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu ucizi; oricine va ucide, va cădea sub pedeapsa judecăţii.” Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său, va cădea sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: „Prostule!” va cădea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: „Nebunule”, va cădea sub pedeapsa focului gheenei. Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar, şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ţi darul acolo înaintea altarului, şi du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.“ (Mat.5:21-24)
„Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră-l între tine şi el singur. Dacă te ascultă, ai câştigat pe fratele tău. Dar, dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inşi, pentru ca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori. Dacă nu vrea să asculte de ei, spune-l Bisericii; şi, dacă nu vrea să asculte nici de Biserică, să fie pentru tine ca un păgân şi ca un vameş.“ (Mat.18:15-17)
„Atunci Petru s-a apropiat de El, şi I-a zis: „Doamne de câte ori să iert pe fratele Meu când va păcătui împotriva mea? Până la şapte ori?” Isus i-a zis: „Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte.“ (Mat.18:21-22)

11. NEGÂLCEVITOR (1 Tim. 3:2-3)
De la gr. amachos. Traducerea mai apropiată de înţelesul original: necertăreţ.
O persoană gâlcevitoare luptă împotriva celorlalţi, face competiţie, discută în contradictoriu. Conceptul creştin de conducere nu are de-a face cu acest tip de filozofie (Mat.23:11) „Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru“. El are de-a face cu unitatea, cel mai important concept legat de funcţionarea trupului lui Hristos: Ioan 17:21 „Mă rog ca toţi să fie una, cum Tu, Tată, eşti în Mine, şi Eu în Tine; ca, şi ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis“.
Gâlceava este motivată de „înţelepciunea pământească“. Rezultatele manifestării ei sunt dezastruoase (Iac.3:14-16). Liderii creştini care au această problemă sunt foarte periculoşi.

12. BLÂND (1Tim.3:2,3)
Isus accentuează această trăsătură de caracter („Ferice de cei blînzi, căci ei vor moşteni pământul!“ – Mat.5:5), care este tocmai opusul multor trăsături de caracter negative pe care le-am văzut. Dar se pune întrebarea: Faţă de cine să fim blânzi? Biblia arată că trebuie să manifestăm blândeţe faţă de toţi oamenii: faţă de necredincioşi (Tit.3:2-5; 2 Tim.2:24-25), faţă de creştinii fireşti (Gal.6:1; 2 Cor.10:1) şi faţă de toţi creştinii (Efes.4:2; Colos.3:12,13).

13. NEIUBITOR DE BANI (1Tim.3:2-3)
„Să nu fie nici beţiv, nici bătăuş, nici doritor de câştig mîrşav, ci să fie blând, nu gîlcevitor, nu iubitor de bani“
Pavel mai vorbeşte despre acest subiect în (1 Tim.6:9-10). Banul nu este un lucru rău în sine. Dragostea de bani e o problemă. Stilul de viaţă al unei persoane care este orientat doar spre cele materiale. Când ajung la acest punct şi bogăţiile cresc, oamenii încep să uite de Dumnezeu. Pentru alţii banul este un simbol al poziţiei sociale, iar în acest caz avuţia devine un izvor al mândriei. Şi cea mai grea provocare pentru creştinii de azi din România este inegalitatea socială.
Sunt şi unii oameni care iubesc banul dintr-o nevoie psihologică adâncă, cum ar fi cazul acelor persoane care au fost private de bunuri în copilărie. Aici, într-o cultură materialistă, este nevoie de multă înţelepciune pentru a echilibra balanţa. Dar indiferent de cauză, una dintre cele mai puternice ispite pentru liderii spirituali este lăcomia şi dorinţa de câştig (Tit.1:7; 1 Pet.5:2; Tit 1:10,11).

14. SĂ-ŞI CHIVERNISEASCĂ BINE CASA (1Tim.3:2-4)
Această chestiune a fost tratată cu uşurinţă în ultimii ani. Ce vrea să spună Pavel? Liderul trebuie să aibă o casă în rânduială. Dacă cineva devine lider spiritual înainte şi ulterior apar complicaţii în familie, el este descalificat. Acest lucru nu se referă la copii mici aşa cum unii învăţători sugerează azi. Cuvântul din text este „urmaş“ ca şi în 1 Tim.5:4. În Tit.1:6 găsim scris: „Dacă este cineva fără prihană, bărbat al unei singure neveste, având copii credincioşi, care să nu fie învinuiţi de destrăbălare sau neascultare“. Concluzia este evidentă, pentru că ar fi absurd să acuzăm de destrăbălare nişte copii mici. Asemenea fapte sunt atribuite vârstei maturităţii în care copilul (tânărul) este responsabil.
Pavel vede în casa bine administrată dovada că un om va putea să aibă grijă şi de Casa Domnului, de creştini. Fiecare creştin trebuie să aibă ca scop să fie un soţ şi un părinte bun, şi să aibă o casă în rânduială.

15. O BUNĂ MĂRTURIE DIN PARTEA CELOR DE AFARĂ (1Tim.3:7)
Un mare număr de versete vorbesc despre importanţa unei bune reputaţii printre necredincioşi (1Tes.4:11; Colos. 4:5,6; 1Cor 10:31-33; 1Petru 2:12). Să aveţi o purtare bună în mijlocul Neamurilor, pentru ca în ceea ce vă vorbesc de rău ca pe nişte făcători de rele, prin faptele voastre bune pe care le văd, să slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării.
Pavel spune că liderul trebuie să fie un om care să nu ajungă de ocară. Aici se iau în discuţie cele două sensuri ale situaţiei în care cineva poate ajunge de ocară. Primul este sensul pozitiv, în care omul este batjocorit pe nedrept pentru credinţa sa în Dumnezeu (Mat.5:11; Luc.6:22; 2 Tim 3:12), iar al doilea are sens negativ, când omul este batjocorit în urma faptelor josnice ce îi caracterizează viaţa (1 Pet.4:15).

16. IUBITOR DE BINE (Tit 1:7,8)
Înseamnă a dori să faci binele, nu răul. Contrastul acesta apare deseori în Scriptură: Rom.12:21; 7:19; 2Cor.5:10. Binele este definit în principiu ca fiind ceea ce este folositor, salutar, plăcut, agreabil, excelent, drept şi onorabil (Filip.4:8) „Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, şi orice laudă, aceea să vă însufleţească“.

17. DREPT (Tit 1:7,8)
Cuvântul drept dikaios este tradus în multe feluri şi are mai multe înţelesuri. În textul de faţă ar putea fi înţeles mai bine dacă este asociat cu calitatea înţelepciunii. Aşadar, un om drept este omul înţelept, cu discernământ şi care poate să judece corect şi matur relaţiile sale cu alţii.

18. SFÂNT (Tit 1:7,8)
Cuvântul hosios se referă la sfinţenia de fapt. El înseamnă a fi liber de păcat sau de răutate. Există şi un alt cuvânt, hagios, care se referă la sfinţenia de drept şi înseamnă a fi pus deoparte pentru Dumnezeu.
În Tit, Pavel vorbeşte despre o sfinţenie care se dezvoltă şi se exprimă în comportamentul uman. Aceasta nu este o sfinţenie atribuită ci una care este progresivă. Ea este acea calitate care arată că credinciosul se află în procesul de a deveni asemănător cu Hristos în viaţa de zi cu zi. Acest fel de sfinţenie trebuie să fie învăţat din felul de viaţă al lui Hristos.

19. SĂ NU FIE ÎNTORS DE CURÂND (1Tim.3:6)
O practică tragică este aceea de a încuraja oameni care s-au întors de curând să ocupe funcţii de frunte în lucrare şi apoi să câştige popularitate instantanee: stele de cinema, atleţi, muzicieni, etc. Liderii probabil că au avut scopuri bune cu ei, dar asta poate însemna naufragiu pentru mulţi. Aproape nu cunosc vedete convertite care să fie statornice într-o biserică şi să aibă o prestaţie bună.
De ce nu este permis acest lucru? Pavel explică: lipsa de experienţă îl descalifică pentru o lucrare bună, iar îngâmfarea (orbit de mândrie) poate afecta mult mai uşor un nou convertit.
Pe de altă parte este periculos să îi dai unui convertit o poziţie prea înaltă până când nu şi-a dezvoltat anumite trăsături ale maturităţii. A proceda astfel, înseamnă a contribui la căderea lui.

Petru Huţuţui

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s