Arhive categorie: Poezie crestina

Iubirea Tatalui

 Cine a creeat tot ce inconjoara,
Cu atata maiestrie pentru om,
Cin’ l-a asezat mai sus de toate,
Cin’ l-a facut nemuritor?
 
 Cine-a muscat din mar, nu omul?
Faptura scumpa a mainilor;
Din lut El l-a creeat cu gingasie,
Si duh de viata i-a suflat in nari.
 
 I-a pretuit si i-a dat nume;
Dar el n-a fost ascultator.
Atunci l-a alungat din stralucire,
Si l-a trimis ca sa trudeasca pe ogor.
 
Dar despartirea de-al sau Tata
I’a cauzat in inima un imens gol,
Si nu putea sa-si umple golul,
Si inima- i se frangea de dor.
 
Atunci in dragostea-i de Tata,
Vazand suspinul taietor,
S-a indurat de omenire,
Faptura scumpa a mainilor.
 
Un plan a pregatit, de mantuire,
Si-a randuit un Unic Slvator,
Pentru ca unul ca si mine, ca si tine,
S-avem speranta in viitor.
 
Multimi, multimi in framat mare,
Ce inpanzesc pamantu’n lung si’n lat,
In drumul lor aud chemarea,
Caci Tatal cheama nencetat.
 
Se frange inima-I de Tata,
De dorul fiului plecat:
Oare ce n’am facut Eu pentru tine oare?
Se intreaba Tatal necurmat;
 
Si isi arat’ atata mila si indurare,
Si iarta omului pacat dupa pacat,
Caci prin Hristos este iertare,
De vii la El cu- al tau pacat.
 
Si tot mai multi aud chemarea
Si’si amintesc ca au un Tata,
Ei se intorc la El, si lasa alergarea,
Sunt osteniti de-al lor pacat.
 
Si obositi si franti si-n lacrimi,
Ei isi predau viata in mana Lui,
Si nu mai au alta speranta,
Caci vad Iubirea Tatalui.
 
 
de Corneliu Nita.

Corneliu Nita – O raza de lumina

Stam umbrit de griji si truda,
Cand privirea mi-era-n jos;
Suferinta cand m-apasa,
Ce-as fi fost fara Hristos?

Cand privesc la cei din juru-mi
Cum se zbat fara-ncetare,
Hoinarind mereu pe drumuri
Sunt mereu in cautare.

Mi-amintesc o zi frumoasa
Cand pe Domnul am auzit
Ma chema sa vin acasa,
Cata dragoste am simtit!

Ascultand de vocea-i blanda
Toate-n viata s-au schimbat
Un indemn la pocainta,
Asta m-a eliberat.

Stam umil in camaruta,
Fara sa mai sper nimic;
Cand o raza de lumina
Am zarit, m-a invaluit.

Parca totul incepuse,
Intr-o clipa s-aiba sens;
Luminat de Domnul Isus,
Prin Cuvant am inteles.

Cand citeam Scriptura sfanta,
Mintea mi se lumina,
Si-orice umbra-aveam in minte;
Domnul o indeparta.

Ma plecam in rugaciune,
Si-i spuneam Lui toata vina;
Si simteam puterea-I mare,
Viata intreaga mi-o schimba.

Tu care asculti acuma;
De iubirea Lui Hristos,
Care mi-a adus Lumina,
Mie, cel mai pacatos.

Azi ridica-ti sus privirea;
Domnul vrea sa-ti dea iertare.
E Lumina care-o cauti;
Nu gasesti alta mai Mare!

Alina Tropotei – Te cheamă al Tău popor!

 În clipa înserării
Când tainele ne dor
Părinte al mângăierii
Te cheamă al Tău popor.

Văpăile durerii
Mai fumegă şi acum,
Şi-n lacrima tăcerii
Îngropi visul ce e scrum.

Venim cu toţi la Tine
Şi în marea Ta îndurare
Ridică-ne Stăpâne
Din nou pe fiecare!

Atinge astăzi ochii!
Prea obosiţi de noapte
Şi umple-ne cu Duhul !
Să mergem mai departe.

Condu fiinţa noastră
Prin lupte în pustie!
Să nu cedăm ispitei
Oricâte ar fi să fie…

Întăreşte-ne vegherea
Sub crucea care apasă!
Arată-ne iubirea!
Aşa ca altădată.

Suntem praf şi cenuşă
Iar fără Tine – goi.
În tainele durerii
Preschimbă-ne în eroi.